Un sondaj recent realizat pe un eșantion de peste 4000 de lucrători din întreprinderile din economia sociala din Italia subliniază că alegerile de locuri de muncă ale angajaților sunt motivate de multe ratiuni. În general, acești oameni sunt puternic atrași de motivații altruiste (relația socială și utilitatea locului de muncă), urmate de anumite motivații extrinseci (cum ar fi stabilitatea locului de muncă) și motivații intrinseci, cum ar fi idealuri și valori împărtășite cu întreprinderea și colegii de munca. Angajații intervievați pentru acest sondaj au mentionat salariile și alte stimulente economice numai în mijlocul clasamentului motivațiilor lor, iar alte aspecte extrinseci au fost atribuite cu o relevanță și mai mică.
Motivațiile altruiste sunt urmatoarele:
• Ajutarea persoanelor defavorizate
• Relationarea la locul de muncă
• Relaționarea cu persoanele din afara locului de muncă
Motivațiile intrinseci constau in:
• Autonomia, varietatea și creativitatea meseriei
• Economia socială și antreprenoriatul social
• Loc de muncă conform cu pregătirea individuală
• Vizibilitatea socială a locului de muncă
• Mediul de lucru fizic
• Împărtășirea idealurilor și valorilor comune
Motivațiile extrinseci se refera la:
• Flexibilitatea programului de lucru
• Salarii și stimulente economice
• Realizarea de sine și perspective ale carierei
• Stabilitatea locului de muncă
Analiza demonstrează că in ceea ce privește motivațiile altruiste, dar și cele relaționale, acestea par a fi cele mai relevante motivații în atragerea oamenilor spre sectorul întreprinderilor sociale, deoarece majoritatea lucrătorilor sunt de acord cu importanța desfășurarii activităților care ajută alte persoane și necesitatea de a lucra într-un mediu unde relațiile interumane sunt bune.
De asemenea, căutarea varietății și a creativității și a impartasirii obiectivelor si valorilor comune par dominante.
Aspectele extrinseci ale locului de munca primesc un nivel ridicat de atenție de asemenea, in ceeea ce priveste faptul ca oamenii sunt motivați în special de stabilitatea locului de muncă și realizarea în termeni de carieră și autorealizare.
Cea mai importantă consecință a acestor motivații intrinseci puternice este nivelul ridicat de angajament din partea lucrătorului. Descoperirile ecometrice sugerează că mai mari sunt motivațiile intrinseci și cu cât motivațiile extrinseci ale lucrătorilor sunt mai scăzute, cresc gradul de satisfacție pentru muncă și loialitatea lor față de organizație. Aceasta înseamnă că procesul de selecție a lucrătorilor motivați intrinsec are un efect dublu pozitiv: a) oamenii atrasi de motivatiile intrinseci tind sa fie multumiti de munca lor chiar si atunci cand salariile lor sunt destul de mici; b) dimpotrivă, persoanele cu motivații extrinseci mari, tind sa părăseasca mai des organizația, deoarece satisfacția lor pentru locul de muncă este mai mică.